ADVENTIŞTII REFORMIŞTI
     media: 3.40 din 5 voturi

postat de mihailmaster in 2007-10-07 23:37

ADVENTIŞTII REFORMIŞTI

Dizidenţă în cadrul Cultului Adventist de ziua a şaptea
Hellen White – „spiritul profetic” – şi-a ales 12 femei profetese. Între ele se impune Margaret Rowen din Los Angeles.
Ea pretinde că White i-a descoperit noi secrete: refuzul înrolării în armată pentru păstrarea eternei păci, inutilitatea căsătoriei, interzicerea consumului de carne. Cultura este de la Antihrist. Se păstrează, evident, cinstirea sabatului.
Prezenţi în Europa: Germania şi România (un sas – Kramer)
Există la umbra Cultului Adventist de Ziua a Şaptea; difuzează broşuri: Solul misionar şi Păzitorul adevărului.
Sunt demascaţi de Petre Paulini, în cartea sa Profeţi falşi şi profeţi mincinoşi.
Folosesc multe din scrierile lui White; adesea sunt confundaţi cu adventiştii de ziua a şaptea.
Mai nou, promovează regimul lacto-vegetarian prin publicaţii, cărţi şi reţele de magazine „naturiste” de tip „Plafar”.
Bibliografie: Nicolici, D., Adventiştii de ziua a şaptea şi Mişcarea de Reformaţiune, Ed. Păzitorul Adevărului, 1933,

CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A ŞAPTEA
     media: 3.67 din 9 voturi

postat de mihailmaster in 2007-10-07 18:40
CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A ŞAPTEA

A) Istoric

Denumire: de la adventus – venire şi ziua sabatului = învăţături doctrinare de bază
Venirea a 2-a, numită şi Parusie (de la paristimi – gr.) a preocupat dintotdeauna pe creştini. Este strâns legată de conceptul de „mileniu”. Mileniştii apar încă din secolul I. Sub o formă simbolică, susţin hiliasmul şi unii dintre Părinţii şi Scriitorii Bisericeşti, dar, încă de la început, acesta este considerat erezie.
Prezicerea Parusiei:
-anul 1000
-Fifth Monarchy Men (în timpul lui Cromwell)
-Swedenborg (Biserica Noului Ierusalim) – pretinde, în 1743, că a descoperit lumea spiritelor bune şi rele. Aici, susţine el, au avut loc a doua venire şi judecata în 1757.
Adventismul:
1831 – William Muller – fermier baptist din Massachusetts – a început să predice despre sfârşitul lumii: parusia şi mileniul, calculate de el a se petrece în 1843.
Calcul bazat pe textul Daniel 8,14: „curăţirea templului peste 2300 de zile”, înţelese drept ani, socotiţi de la 457 î.Hr. (robia babilonică) = 1843.
Anul trece fără a se petrece nimic, dar un discipol al lui Muller, Samuel Snow, susţine că e o greşeală de calcul, iar data exactă e 10 octombrie 1844, pentru că anul mozaic începe toamna.
Data e cunoscută ca „nebunia de la Boston”- mulţi îşi vând averile, aşteptând înfriguraţi parusia. Muller recunoaşte că s-a înşelat. Se creează derută; au loc divizări.
Continuatoarea lui Muller va fi metodista Hellen White, cunoscută cu dezechilibre psihice. Ea reinterpretează textul Daniel 8,14 în sensul curăţirii sanctuarului ceresc. Deci, calculul n-a fost greşit; Hristos a venit, dar pe nori.
Influenţată de căpitanul de vas Joseph Bates, ea are „revelaţia” Sabatului.
1860 – Conferinţa Generală – se înfiinţează Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.
White are, în continuare, peste 2000 de „viziuni”, până la moarte (1915). Va fi numită de adepţi „spiritul profetic”.

B) Doctrine şi practici specifice

-Parusia în chip nevăzut în 1844 = curăţirea Sanctuarului ceresc – lucrare de judecată ce se va încheia odată cu timpul lăsat pentru pocăinţă oamenilor.
-Sola Scriptura, sola fide, sola gratia.
-credinţa în Sf. Treime
-egalitatea legii V.T. cu cea a N.T. Consecinţe: sabatul, zeciuiala, mâncăruri curate şi necurate, abţinerea de la alcool şi tutun.
-Botez la maturitate
-Predica: necesară (prozelitism)
-sufletul e muritor
-Cina Domnului – cu azimă şi must (simboluri), se face de 4 ori pe an, unită cu rânduiala spălării picioarelor.
-la sfârşitul mileniului, cei drepţi înviaţi în cer coboară pe pământ, iar satana şi păcătoşii înviaţi sunt distruşi. Începe acum raiul pământesc. Nu cred în iad şi chinuri veşnice.

C) Organizare în lume

80 de Uniuni, 10 Diviziuni şi, mai presus, Conferinţa Generală, cu sediul la Washington din 1862.
Deţin: 5 universităţi în S.U.A., 4500 de şcoli, 500 de spitale şi clinici, 30 de avioane şi nave, 40 de fabrici, 50 de edituri.
Fostul preşedinte R. Reagan – adept.

D) În România

1870 – Piteşti: Mihail Czechowski şi, mai apoi, Toma Aslan
1881 – Sarighiol, Dobrogea: etnici germani şi rusul Babienco
1900-1906 – Bucureşti: Petre Paulini (student la medicină) şi ofiţerii Demetrescu şi Panaitescu, toţi şcoliţi la Seminarul Adventist în Germania
1907 – prima Conferinţă adventistă
1920 – primul Congres, care generează Uniunea Comunităţilor Adventiste, organizată, mai apoi, în 6 „Conferinţe”, după provinciile istorice româneşti. Deţin un Seminar la Focşani (actualmente, la Bucureşti).
1942-44 – interzişi, apoi vor figura în Legea cultelor din 1948.
Organizare actuală: comunitatea, conferinţa şi uniunea de conferinţe.
Publicaţie: Curierul adventist

E) Cultul

Case de rugăciune cu: amvon, baptisteriu, scaune, loc pt. cor, orgă, instrumente, instalaţii moderne
Zi: sâmbăta – care începe de la apusul de vineri
Vineri seara: cântece, rugăciuni, citiri, predică
Sâmbătă: dim.: ora de rugăciune, Şcoala de sabat şi predica
După-masă: o oră specială (de rugăciune, muzicală, pt. caritate sau pt. familie – prin rotaţie)
Botez la majorat, printr-o singură scufundare
Cina – o dată la 3 luni, sâmbăta. Cei ce se împărtăşesc anunţă acest lucru printr-un bilet sau prin ridicarea mâinii. Se uneşte cu spălarea picioarelor, pe perechi (bărbaţi cu bărbaţi şi femei cu femei).
Cununia: duminica sau în alte zile (nu sâmbăta).
Serviciul înmormântării: acasă + cimitir
Punerea mâinilor: sâmbăta, se efectuează de către juriul de pastori. Ordinaţia se dă şi femeilor.

F) Prozelitism

-Actualizarea studiilor biblice
-Burse tinerilor studioşi: Conservator, Medicină etc.
-speculează frica de Eshaton
-Control asupra adepţilor: mutarea cu domiciliul se face numai cu scrisoare de recomandare
-Nu se admit căsătorii mixte, ci numai cu convertirea prealabilă a soţului /soţiei
-sistem educaţional: şcoala de sabat
-cinstirea ostentativă a sâmbetei: afişe, solicitări privind programarea unor examene sau alte activităţi duminica, nu sâmbăta.
-microgrupuri profesionale – echipe de meseriaşi care nu lucrează sâmbăta
-oferte de job-uri în Spania, S.U.A., Israel
-concerte, spectacole

G) Dizidenţe

Adventiştii reformişti (în România – Gh. Catană, în Ardeal)
„Profetul” Satmari din Piatra Neamţ – „familii edenice”

Bibliografie: Armour, Michael D., Ph.D., Un ghid al Bibliei pentru începători, Ed. Charta, Sf. Gheorghe, 2000, Bunaciu, Ioan (bap.), Istoria răspândirii credinţei baptiste, Ed. Univ. din Buc., Călugăreanu M., Adventismul şi dreapta credinţă, Tip. Mân. Neamţu, 1924, Chirică, pr. Petru, Feriţi-vă de adventişti, evanghelişti, baptişti şi milenişti, Tipografia cooperativă, Iaşi, 1930, Dan Paul (bap.), Adevărul despre mişcarea adventistă, Ed. Alfa-Omega, Bucureşti, 2002, David, Diac. Prof. Dr. Petre I., Misiunea creştină astăzi. Neoprotestanţi vechi şi noi. Secte religioase şi grupări anarhice, în G.B., An L (1992), Nr. 1-3; Deheleanu, pr. Petre, Manual de Sectologie, Arad, 1948, Idem, Glossolalia sau vorbirea în limbi ca dar harismatic, Ed. Ep. Aradului,1949, Felea, pr. Ilarion, Ereticii şi rătăcirile lor doctrinare, Ed. România creştină, Buc., 1999, Heijkoop Henk L.(ev.), Scrisori către tineri, G.B.V., Dillenburg, 1991; Ilie, arh. Cleopa, Călăuza în credinţa ortodoxă, Ed. Ep. Romanului, 2000, Menzies W., Horton S. (pent.), Doctrine biblice. O perspectivă penticostală, Ed. Life Publishers, Oradea, 1999, Moise Antal, Doctrina şi misiunea baptistă din perspectiva ortodoxă, Braşov, 2004; Moldovan, Aron, Doctrine biblice, Centrul adventist de resurse şi documentare, Cernica, 2004, Moldovan, Vilhelm, Manualul doctrinelor biblice A.Z.Ş., Ed. Viaţă şi Sănătate, Buc., 1992, Panaghiotidi, P., Rătăcirea penticostalilor, ed. Orthodoxos Kypseli, 1993, Popovici, Petru (ev.), Eşti sigur?, Ed. Liga Bibliei, Buc., 2004; Pyle, dr. Larry (bap.), Stop mersului la biserică! Modelul de a fi Biserica lui Hristos, Ed. Shalom, Oradea, 2002; Simeon, pr. Adrian, Biserica, sectele şi fraţii mincinoşi, Ed. Pelerinul, Iaşi, 1997, Smith, Uriah (adv.), Explicaţia profeţiilor lui Daniel şi Apocalipsa, f. ed. şi loc, 2001, Tache, Sterea, Credinţă şi misiune, Ed. Sf. Arhiep. Buc., 1999, Ţon, Iosif (bap.), Să ne cunoaştem crezul, 1998, Weber, Max, Les sectes protestantes et l’esprit du capitalisme, Ed. Flammarion, Paris, 2000; White, Ellen G. (adv.), Hristos, lumina lumii, Ed. Viaţă şi sănătate, Buc., 2002, (sau, mai aproape de titlul original: Idem, Tragedia veacurilor, Ed. Viaţă şi sănătate, 1981), Idem, Calea către Hristos, Ed. Prisma, Tg. Mureş, 1999.

NAZARINENII ( POCĂIŢII)
     media: 3.67 din 6 voturi

postat de mihailmaster in 2007-10-07 18:16

Nazarinenii


-numiţi şi pocăiţi
-„urmaşii” celor ce practicau nevoinţele în pustia Iordanului – actualmente în „pustia lumii”

a) Istoric

Ioan Iacob Würz – ţesător din Basel - şi Samuel Frölich – comerciant
-vedenii, viziuni, comentarii „inspirate”, comunicări cu îngerii
-dictarea de la Duhul- 1830 – corectează reformatorii anteriori
-formează „comuna nazarineană”
-1850 – se „primeşte din cer” o „scrisoare de la Apostolul Ioan”: „Hristos s-a dezbrăcat de trup anterior înălţării”.
-3 epoci: a Tatălui – până la Iisus, a Fiului – până la 1826, a Duhului (a noii Biserici)
-lideri şi adepţi cunoscuţi cu epilepsie şi schizofrenie

b) Doctrina lui Würz:

-neagă Sf. Treime
-Hristos a leşinat pe cruce
-familia este un păcat

c) Frölich

Pastor calvin la Basel
- 1825 – pretinde că i s-a arătat însuşi Dumnezeu
- 1832 – trece la baptism
- Scrie 5 scrisori contra tuturor Bisericilor
- Mărturisirea publică, impotrivirea faţă de stat, s-a căsătorit „nelegitim”
- Adepţii lui se răspândesc şi în Ardeal (Arad, Bihor), printre unguri
Doctrina:
-pocăinţa obligatorie
-botez între 7-14 ani; după botez, păcat nu mai există – omul nu mai poate păcătui
-celelalte Biserici – instituţii omeneşti
-mileniul
-interzic jurământul şi apărarea patriei
-toate instituţiile publice (şcoală, presă, radio, TV) – ale lui Antihrist
-predica e liberă pentru oricine
-2 categorii: „prieteni” – cei ce se pregătesc pentru botez – şi „fraţi” – botezaţi
-interzise: distracţii, tutun, alcool, vorbe urâte
-practică excluderea (definitivă).

d) Cult:

-rugăciunea de seară – în gând
-simboluri: Botez şi Cină. Ceremonii simple
-cântări: Noua harfă a Sionului
-rugăciuni pentru morţi şi credinţa în sfinţi – introduse de Lindl – fost preot catolic
-case de adunare înzestrate
-zile de adunare: duminica, joia (uneori miercuri)
-în România au fost interzişi, dar caută să-şi oficializeze statutul. A nu se confunda cu Creştinii după Evanghelie.

MARTORII LUI IEHOVA
     media: 2.33 din 12 voturi

postat de mihailmaster in 2007-10-07 18:07

MARTORII LUI IEHOVA

Alte denumiri: studenţi în Biblie, milenişti, russellişti.

a) Istoric

Fondator: Charles Taze Russell – presbiterian de nuanţă pietistă, apoi adventist. Bogat, călătoreşte la Locurile Sfinte şi-şi sistematizează primele idei doctrinare: iminenţa sfârşitului lumii, inexistenţa iadului, conceptul de Armaghedon, mileniul.
Strânge, în 1872, primii „studenţi în Biblie”. Acordă o mare importanţă V.T.
Specificul acestei grupări: predilecţia pentru calcule ale Parusiei. Exemple:
1874 – primul eşec, dar şi prima „consolare”: „Hristos vine ca un fur”.
1875 – de la 625 î. Hr. – anul robiei şi ultimul jubileu, se adaugă 50 de jubilee (2500 de ani), pentru a se ajunge la Mileniu – Marele Jubileu.
1878 – înviază şi apostolii, la 3 ani şi ½ de la venirea „în duh”
1914 – o nouă venire „pe nori”, Hristos îşi strânge aleşii (144.000) cu care va guverna din cer peste paradisul pământesc. Această lucrare continuă şi astăzi, iar încheierea ei este iminentă. Calculele pt. acest an se bazează pe textul Apoc. 12, 6-14 – echivalenţa între 1260 de zile şi sintagma: o vreme, vremuri şi jumătate de vreme. Forţând lucrurile (considerând pluralul vremuri ca dual), iehoviştii adună: 3 timpuri şi ½, care trebuie socotite în cele 1260 de zile, rezultând un timp = 360 de zile. 7 timpuri = 360x7=2520 zile (606 î.Hr. – 1914 d.Hr.).
1925 – noul lider, Rutherford, afirmă: „starea de lucruri a lui Satan diavolul se va termina până cel mai târziu la 31 decembrie 1925”. Calcul: primul jubileu al lui Moise a avut loc în 1575 î.Hr. Adunând 70 de jubilee (3500 de ani) rezultă anul 1925.
1975 – propus de un alt lider, N.H. Knorr. Calcul: de la facerea lumii până în 1975 sunt fix 6000 de ani (cele 6 zile ale creaţiei), care se continuă cu odihna milenistă (ziua a 7-a).
2000 – îi fascinează pe iehoviştii de rând; capii, însă, sunt reţinuţi. După atâtea eşecuri, preferă o variantă ambiguă : sfârşitul lumii va veni până la trecerea generaţiei aflată în viaţă în 1914, anul venirii lui Hristos pe nori.
De la apariţia lor, iehoviştilor le sunt interzise manifestările, datorită orientărilor lor antisociale şi antinaţionale. Rutherford şi alţi lideri au fost închişi între 1916-1919, datorită îndemnurilor antimilitare. Vor interpreta acest fapt ca pe o împlinire a profeţiei apocaliptice a martorilor credincioşi, care vor învia după 3 zile şi ½ (Apoc.11,11).

B) Doctrina

-numele lui Dumnezeu – Iehova – prezent în traducerea lor eretică a Bibliei (New World Translation) de 7210 ori
-nu cred în Sf. Treime
-Hristos e „cel mai mare om care a trăit vreodată”. Anterior întrupării, dar şi după aceasta, e confundat cu Arhanghelul Mihail
-Duhul Sfânt – energie impersonală
-calculează parusia, evidenţiază „semnele” ei, susţin frenetic mileniul – împărăţie pământească de 1000 de ani
-nu cred în suflet, nici în iad şi chinuri
-învierea aleşilor „din memoria divină”
-împărţirea celor mântuiţi în clase: 144.000 de „martori” vor guverna în cer cu Hristos, restul pe pământ
-citesc şi interpretează Biblia asiduu, în special cărţile Daniel şi Apocalipsa, cu descrieri terifiante: Armaghedonul – război final între bine şi rău
-nu cinstesc pe Maica Domnului, sfinţii, moaştele
-neagă crucea; afirmă că Hristos a fost răstignit pe un par
-nu au sărbători şi sunt foarte ostili atât celor creştine (Paşte, Crăciun), cât şi celor laice
-nu au Sf. Taine
-prozelitismul – cerinţă expresă; ridicat la rang de dogmă

C) Practici ce contravin moralei creştine

-interzicerea transfuziilor, a altor tratamente medicale, vaccinuri, transplanturi
-refuzul apărării patriei: guvernarea mondială – „regatul lui Iehova”, nerespectarea drapelelor, imnelor, refuzul exercitării dreptului la vot;
-izolarea socială, refuzul contactelor cu „nemartorii” în afara întâlnirilor prozelitiste
-acuzaţii de posedare demonică a tuturor organizaţiilor religioase, sociale, politice, naţionale şi internaţionale

D) În România

-ardeleanul Ioan B. Sima, întors din S.U.A. în 1920 – primul promotor; în 1927 îşi dă seama de rătăcirea milenistă
-preiau organizaţia ungurii Kiss şi Szabo
-interzişi între 1927-1944 şi 1948-1989
-încearcă să organizeze un congres mondial la Bucureşti în 1996 – respins
-recunoscuţi drept cult în 2000

E) Prozelitism

-în familie şi societate – vizite celebre pentru studii „gratuite” ale Bibliei la domiciliu
-unele semnale de violenţă, prectici imorale
-revistele cu cel mai mare tiraj de pe glob: Turnul de veghere şi Treziţi-vă!, broşuri, pliante, cărţi
-cartea: Să aducem argumente din Scripturi – manual de prozelitism
-congrese megalomanice pe stadioane
-sistemul educaţional: şcoli particulare, forme de grupare impuse, respingerea internatelor şcolare
-restricţii: T.V., P.C. (pentru membri); folosirea lor pt. publicitate

F) Cult

- 5 adunări /săptămână, dedicate pregătirii activităţilor prozelitiste: Întrunirea de serviciu, Şcoala de minister teocratic, Întrunirea publică, Studiul Turnului de veghere, Studiul de carte
-clădiri: „Sălile Regatului”
-congrese
-prozelitism normat: rapoarte de teren
-nunta, înmormântarea – prilejuri prozelitiste
-„comemorarea morţii lui Isus” – întâlnire anuală cu un numeros public
-botez în piscine, la congrese
- recunoaşterea drept cult religios – tendinţă de autodeterminare, stârneşte mânia unor aripi extremiste (ex.: dizidenţa Asociaţia Credinţa Adevărată a Martorilor lui Iehova din România – cu sediul la Cluj, care reproşează, în principal, organizaţiei-mamă, tocmai acest tip de colaboraţionism cu statul „satanizat”).

Bibliografie:
Scrieri despre Martorii lui Iehova: Pr. dr. David Pestroiu, Ortodoxia în faţa prozelitismului Martorilor lui Iehova, Ed. Insei Print, Buc., 2005, Idem, Martorii lui Iehova – sunt ei creştini?, Ed. România creştină, Buc., 1999; Constantinescu Şerban, Năzbâtii teologice sau falsa mărturie a aşa zişilor martori ai lui Iehova, G.B.V., Dillenburg, 1990; Mureşan, Asist. Dr. Radu Petre, Martorii lui Iehova pe calea instituţionalizării. Problema adaptării unui discurs sectar, AFTOUB 3 (2003-2004), p. 555-573.


Cărţi iehoviste apărute în româneşte (editor: Societatea Watch Tower): Tu poţi trăi întotdeauna în paradis pe pământ(1986), Cunoştinţa care conduce la viaţa veşnică (1995), Să vină regatul tău!, Tinerii se întreabă: răspunsuri practice (1993), Să aducem argumente din Scripturi (1989), Cum a apărut viaţa, prin evoluţie sau prin creaţie? (1988), Să ne apropiem de Iehova (2002), Cel mai mare OM care a trăit vreodată (1995), Securitate mondială sub domnia „Prinţului Păcii” (1990), Ce ne învaţă în realitate Biblia? (2005), Să acordăm atenţie profeţiei lui Daniel!(1999), Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu sau al oamenilor? (1991), Există un Creator care se interesează de voi? (1998), Profeţia lui Isaia – lumină pentru întreaga omenire (vol. 1-2, 2000), Cartea mea cu relatări biblice (pt. copii, 1983), Apocalipsul – grandiosul său apogeu este aproape! (1991). Biblia iehovistă: Traducerea Lumii Noi a Sfintelor Scripturi. Noul Testament: Scripturile greceşti creştine.

Ar trebui să fie creştinii toleranţi cu credinţele şi religiile altor oameni?
     media: 4.00 din 4 voturi

postat de mihailmaster in 2007-10-07 15:24
Ar trebui să fie creştinii toleranţi cu credinţele şi religiile altor oameni?
Întrebare: Ar trebui să fie creştinii toleranţi cu credinţele şi religiile altor oameni?
Răspuns: În vremea noastră a toleranţei, relativismul moral este trâmbiţat ca virtutea supremă. Fiecare filosofie, idee sau credinţă are merite egale, spun relativiştii, şi prin urmare este demnă de respect egal cu celelalte. Aceia care se declară în favoarea unei credinţe ca fiind superioară alteia sau, chiar mai rău, pretind că au cunoaşterea adevărului absolut, sunt consideraţi oameni înguşti la minte, neluminaţi, sau chiar bigoţi.
Desigur, sunt diverse religii care îşi exprimă pretenţii exclusive reciproc, air relativiştii sunt incapabili să împace în mod logic aceste contradicţii. De exemplu, Biblia pretinde că “oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata” (Evrei 9:27), în timp ce religiile din răsărit propovăduiesc reîncarnarea. Aşadar, murim noi o singură dată, sau de mai multe ori? Amândouă învăţăturile nu pot fi adevărate. Relativismul redefineşte adevărul pentru a crea o lume a paradoxului în care “adevăruri” multiple şi contradictorii pot coexista.Iisus a spus “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa: nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14:6). Creştinii acceptă Adevărul, nu doar ca pe un concept, ci ca pe o Persoană. Această acceptare a Adevărului separă creştinismul de aşa-zişii “deschişi la minte” din zilele noastre.
Creştinii recunosc public că Iisus a inviat din morţi (Romani 10:9-10). Dacă ei cred în înviere, cum pot fi “deschişi la mine” în ce priveşte aserţiunea necredincioşilor că Iisus nu a înviat niciodată? pentru un creştin, negarea învăţăturii clare a Cuvântului lui Dumnezeu ar însemna să Îl trădeze pe Dumnezeu.Notaţi că am citat din aspectele fundamentale ale credinţei. Anumite lucruri (cum ar fi invierea în trup a lui Hristos) nu sunt lucruri negociabile. Alte lucruri pot fi dezbătute deschis, cum ar fi cine a scris epistola către Evrei, sau numărul ce îngeri din cer. Totuşi, ar trebui să evităm să ne înglodăm în discuţii şi dispute legate de aspecte secundare (2 Timotei 2:23; Tit 3:9).
Chiar şi atunci când dispută sau dialoghează pe subiecte legate de aspecte doctrinare importante, creştinii trebuie să arate respect. Este una să nu fii de acord cu un lucru şi este alta să fii lipsit de respect faţă de o persoană. Trebuie să rămânem alipiţi de Adevăr dar să arătăm compasiune pentru cei care pun sub semnul întrebării Adevărul. Precum Iisus, trebuie să fim plini de har dar şi de adevăr (Ioan 1:14).
Apostolul Petru este un bun exemplu de echilibru între a da un răspuns şi a fi o persoană umilă: “Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă” (1 Petru 3:15).

Cine sunt Martorii lui Iehova şi ce cred ei?
     media: 3.00 din 4 voturi

postat de mihailmaster in 2007-10-07 14:36
Cine sunt Martorii lui Iehova şi ce cred ei? Sunt Martorii lui Iehova creştini sau o sectă?
Întrebare: Cine sunt Martorii lui Iehova şi ce cred ei? Sunt Martorii lui Iehova creştini sau o sectă?
Răspuns: Secta cunoscută astăzi ca Martorii lui Iehova a fost fondată în Pennsylvania, SUA, în 1870, plecând de la un studiu biblic condus de Charles Taze Russell. Russell şi-a intitulat iniţia grupul "Studiul Biblic al Începutului Mileniului". Charles T. Russell a început apoi să scrie o serie de cărţi intitulate "Începutul Mileniului", cuprinzând 6 volume şi majoritatea aspectelor teologice pe care le îmbrăţişează Martorii lui Iehova astăzi. După moartea lui Russell în 1916, judecătorul J. F. Rutherford, prietenul şi succesorul lui Russell, a scris în 1917 a 7-a carte şi ultima din seria "Începutul Mileniului", intitulată "Sfârşitul Misterului". Watchtower Bible and Tract Society (Societatea Turnul de Veghere) a fost fondată în 1886 şi a devenit foarte rapid motorul prin care mişcarea "Începutul Mileniului" a demarat promovarea punctului ei de vedere către alte persoane. Grupul a fost cunoscut iniţial ca “Russelliţii” până în 1931 când, datorită unei rupturi în organizaţie, a fost denumită “Martorii lui Iehova”. Celălalt grup s-a numit “studenţii Bibliei”.
Ce cred Martorii lui Iehova? O scurtă examinare a declaraţiei lor de doctrină în ceea ce priveşte aspecte precum dumnezeirea lui Iisus, Mântuirea, Trinitatea, Duhul Sfânt, Ispăşirea etc, arată că fără nici o îndoială ei nu au nimic de-a face cu creşinismul biblic cel puţin în aceste aspecte. Martorii lui Iehova cred că Iisus este arhanghelul Mihail, cea mai înaltă creaţie. Acest lucru contravine flagrant cu o mulţime de referinţe Scripturistice care arată clar că Iisus este Dumnezeu (Ioan 1:1,14; 8:58; 10:30). Martorii lui Iehova cred că mântuirea este obţinută printr-o combinaţie de credinţă, fapte bune şi obedienţă. Acest lucru contrazice Scriptura care declară că mântuirea este un dar de la Dumnezeu şi că ea se obţine doar prin credinţă (Ioan 3:16; Efeseni 2:8-9; Tit 3:5). Martorii lui Iehova resping Sfânta Treime, sau Trinitatea, crezând că Iisus este doar o fiinţă creată şi că Duhul Sfânt este puterea lui Dumnezeu şi atât. Martorii lu Iehova resping conceptul ispăşirii substitutive făcută de Domnul Hristos şi, în locul acesteia, spun că moartea lui Iisus a fost doar pentru a plăti păcatul lui Adam.
Cum îşi susţin Martorii lui Iehova aceste doctrine nebiblice? (1) Ei pretind că Biserica, de-a lungul istoriei, a modificat negativ Biblia şi că (2) ei au re-tradus Biblia în ceea ce ei numesc Traducerea Lumii Noi. Societatea Turnul de Veghere (Watchtower Bible and Tract Society) a alterat astfel textul Scripturii pentru a-l face să corespundă cu doctrina lor falsă – în loc să îşi bazeze doctrinele pe ceea ce Biblia învaţă. Traducerea Lumii Noi a fost editată în numeroase ediţii, fiecare aducând noi modificări, pe măsură ce Martorii lui Iehova au descoperit mai multe versete care contraziceau doctrinele lor.
Martorii lui Iehova sunt văzuţi unanim ca fiind o sectă care doar în anumite aspecte, neimportante, se poate identifica cu învăţătura biblică. Turnul de Veghere îşi bazează doctrina şi credinţa pe învăţăturile originale şi prelucrate ale lui Charles Taze Russell, Joseph Franklin Rutherford şi ale succesorilor lor. Comitetul de Conducere a Societăţii Turnul de Veghere este singurul care are autoritatea de a interpreta Scriptura. Cu alte cuvinte, ceea ce spune acest Comitet este considerat ca fiind literă de lege, iar gândirea independentă este descurajată puternic. Aceasta este în opoziţie directă cu sfatul apostolului Pavel către Timotei (şi către noi) de a ne arăta înaintea lui Dumnezeu ca nişte oameni încercaţi, lucrători care nu au de ce să le fie ruşine şi care împart drept Cuvântul lui Dumnezeu. Acest sfat, găsit în 2 Timotei 2:15, reprezintă o învăţătură şi o poruncă de la Dumnezeu pentru fiecare membru al Trupului lui Hristos de a fi precum creştinii din Bereea şi de a cerceta Scripturile în fiecare zi pentru a vedea dacă lucrurile care ne sunt prezentate ca învăţături sunt în acord cu învăţătura din Cuvântul Său.Martorii lui Iehova ar trebui invidiaţi pentru eforturile lor “evanghelistice”.
Probabil că nu există un alt grup religios care este mai dedicat răspândirii mesajului lor. Din păcate, acest mesaj este plin de distorsiuni, minciuni, înşelătorii şi doctrine false. Fie ca Dumnezeu să le deschidă ochii Martorilor lui Iehova pentru Evanghelia adevărată şi pentru învăţătura adevărată din Cuvântul lui Dumnezeu.

În loc de introducere
     media: 2.75 din 4 voturi

postat de mihailmaster in 2007-10-07 13:52
Saracia şi perspectivele neclare fac din România şi Republica Moldova un teren fertil pentru traficanţii de iluzii. Tot mai mulţi români, de pe ambele maluri ale Prutului, îmboldiţi de speranţa mântuirii sau tentaţi de avantajele materiale pe care le oferă în prima fază sectanţii, sunt racolaţi de nenumăratele organizaţii obscure apărute imediat după căderea regimului comunist şi ajunse deja într-o perioadă de relativă de înflorire. Despre acest subiect s-a discutat încă de la începutul anilor ‘90, o perioadă în care lumea părea mai mult decât dornică să caute formule neconvenţionale şi miraculoase de ieşire dintr-un impas aparent cronicizat. Fenomenul evoluează mai degrabă în funcţie de o atitudine decât de o conjunctură. “Mai mult decit lipsa credinţei, ceea ce frapează la tinerii de astazi este disponibilitatea faţă de tot felul de credinţe”, spunea un renumit sociolog. S-a vehiculat ideea că mai mult decât alţii, românii ar fi dispuşi să se lase seduşi de promisiuni direct proporţionale cu marile lor frustrări şi speranţe...


Termeni si Conditii de Utilizare